Știți să faceți față presiunilor, așteptărilor și informațiilor de zi cu zi?

Vă invităm să exersăm abilităţi pentru managementul stărilor de stres prelungite, pentru a rămâne armonioși chiar şi în situaţii de presiune:

  1. abilităţi de acţiune – cum acţionăm pentru confruntarea cu problema care cauzează stresul?
  2. abilităţi emoţionale – cum gestionăm emoțiile atunci când nu avem puterea de a schimba situaţia?
  3. abilităţi de acceptare – cum acționăm în cazul în care ne confruntăm cu situaţii pe care nu le putem schimba şi nici nu ne putem controla emoţiile?

Managementul stresului este abilitatea individului de a face faţă presiunilor de zi cu zi. Prin managementul stresului se urmăreşte iniţial identificarea cauzelor acestor presiuni şi apoi reechilibrarea şi reducerea reacţiei prelungite a corpului la factorii interni sau externi cauzatori de stres, prin aplicarea unor tehnici specifice. Indiferent de ceea ce facem în viaţă, experimentăm deseori stresul.

Hans Selye care s-a dedicat studiului stresului, a concluzionat încă din 1956 că stresul NU este în mod necesar ceva negativ; caracterizarea stresului ca fiind negativ sau pozitiv se face în fiecare situaţie în parte. De asemenea, până la o anumită limită, stresul este chiar necesar activităţii noastre cum ar fi, de exemplu, pentru protecţia noastră, în cazul reacţiilor necesare pentru evitarea unui accident rutier prin mobilizarea tuturor resurselor organismului. În acest caz, vorbim de un stres pozitiv, deoarece este vorba despre o siutaţie stresantă în care se sesizează reacţii la stres ale corpului tipice – inima începe să bată mai tare, creierul primeşte mai mult oxigen, muşchii se încordează, etc. – dar pentru o rezolvare pozitivă a situaţiei.
 
Însă, stresul susţinut cauzează oboseală, căderea părului, insomnii, hipertensiune şi afecţiuni ale inimii, scăderea sistemului imunitar, obezitate, disfuncţii sexuale, etc. Printre semnele timpurii ale stresului sunt probleme de concentrare, nerăbdare, dureri de cap, infertilitate, ulcer, hiper sau hipotensiune, insomnie, slăbire sau îngrăşare rapidă, răceli repetate, dureri musculare, căderea părului, dureri în piept, nervozitate, concentraţie mare de colesterol în sânge, oboseală cronică, etc. Este foarte important să recunoaştem cauzele şi semnalele stresului şi să le înlocuim cu un stil de viaţă sănătos cât mai repede.

  • Aveţi o stare de nervozitate şi nu sţiti de ce? 
  • Aveţi dificultăţi în menţinerea relaţiilor?
  • Aveţi un sentiment persistent de vinovăţie?
  • În permanenţă revin în mintea dvs. incidente sau probleme din trecut?

Sursele stresului pot fi de mai multe tipuri. Stresul poate priveni din exterior cum ar fi stresul de la locul de muncă, cel cauzat de probleme relaţionale şi conflicte, sau de anumite situaţii familiale (căsătorie, deces, divorţ) ori dificultăţi financiare. Unii trec prin senzaţii de stres în cazul în care doar se gândesc la asemenea evenimente stresante, iar în acest caz avem de a face cu un stres interior, cauza provenind din interiorul nostru. De asemenea, stresul poate avea cauze emoţionale sau psihice. De exemplu, chiar şi evenimente fericite, precum căsătoria, naşterea unui copil, cumpărarea unei noi case, promovarea la locul de muncă, pot cauza stres.

Este timpul să căutaţi soluţii! Reacţia corpului nostru la stres se produce în trei etape:

Managementul stresului, lifecoaching.com.ro
  1. Reacţia de alarmare: se declanşează mecanisme psihologice: corpul produce adrenalină pentru a combate stresul şi a readuce totul sub control, inima bate mai tare, respiraţia devine mai rapidă, muşchii se tensionează – aceste reacţii au rolul de a ne proteja.
  2. Reacţia de adaptare: dacă după reacţia de alarmare persistă stresul, în a doua etapă apare reacţia de adaptare prin secreţia de hormoni, ca răspuns al corpului pe termen lung la stimulii stresanţi. În cazul în care reacţia de adaptare durează mult în timp, fără a fi întreruptă de etape de relaxare, poate apărea dezechilibre, oboseală, iritabilitate, lipsă de concentrare.
  3. În etapa a treia apare epuizarea fizică şi mentală, corpul îşi pierde rezervele de energie şi imunitatea, declanşându-se boala.

Din fericire, avem la îndemână mai multe abilităţi pentru managementul strărilor de stres prelungite, pentru a rămâne calmi chiar şi în situaţii de presiune mare:

  • abilităţi de acţiune – în care acţionăm pentru confruntarea cu problema care cauzează stresul, adesea prin schimbarea mediului sau a situaţiei în sine;
  • abilităţi emoţionale – atunci când nu avem puterea de a schimba situaţia, dar putem schimba modul de interpretare a situaţiei şi emoţiile sau sentimentele pe care le avem faţă de acea situaţie dată;
  • abilităţi de acceptare – în cazul în care ne confruntăm cu situaţii pe care nu le putem schimba şi nici nu ne putem controla emoţiile, atunci trebuie să ne focusăm să supravieţuim stresului.

Vă invităm la o ședință individuală de stres management sau la workshopuri unde vă arătăm exerciții pentru gestionarea stresului https://lifecoaching.com.ro/exercitii-pentru-regasirea-echilibrului-emotional-si-managementul-stresului/

Vă oferim câteva sugestii pentru atingerea stării de bine:

  • învăţaţi să spuneţi NU când ceva este contrar dorinței dvs,
  • planificaţi-vă timpul şi a munca; faceţi în fiecare zi o listă cu ceea aveţi de făcut în funcţie de priorităţi,  
  • terminaţi lucrul de care v-aţi apucat înainte de a începe altceva,
  • luaţi pauze regulate – la fiecare 2 ore câte 10 minute, exersaţi meditaţia şi respiraţia adâncă,
  • învăţaţi să recunoaşteţi propriile simptome ale stresului şi sursa stresului,
  • recunoaşteţi situaţiile în care nu puteţi schimba nimic şi utilizaţi-vă energia în situaţiile pe care le puteţi influenţa,
  • cultivaţi o atitudine pozitivă,
  • păstraţi-vă simţul umorului,
  • învăţaţi să vă manifestaţi mânia într-un fel constructiv şi să o transformaţi în performanţă,
  • mergeţi pe jos zilnic minim 20 de minute.

 “A trăi o zi de relaxare netulburată înseamnă a trăi o zi de nemurire.” – proverb chinezesc